TEHNICI FOSFENICE Gânduri ritmate energii subtile, memorii grandioase.

TEHNICI FOSFENICE

Gânduri ritmate energii subtile, memorii grandioase.

Atunci când au aflat despre antrenamentele fosfenice şi efectele lor binefăcătoare, foarte multe persoane au putut,în sfârşit, înţelege de ce, în copilăria lor, au avut o memorie de-a drepul prodigioasă. Fără s-o fi ştiut, ele practicaseră asemenea exerciţii de igienă elementară a creierului, având ca rezultat trezirea timpurie si fortificarea unor capacităţi precum memoria, atenţia, concentrarea, intuiţia, într-o asemenea măsură încât, cel mai adesea, anturajul era stupefiat.

"MIXAJUL FOSFENIC"

Antrenamentul mental cel mai eficient.

Ce sunt, de fapt, aceste miraculoase antrenamente ? Până a o afla, trebuie mai înâi să ştim ce este o fosfenă :  o emanaţie de energie subtilă ce permite creierului să lucreze oarecum diferit şi de o manieră mult mai eficientă decât în mod obişnuit. Dar, singură, obţinerea fosfenei nu are nici o valoare - nu produce nimic. Pentru a-i putea folosi energia, trebuie să i se adauge un gând. Astfel se realizează ceea ce se cheamă "mixajul fosfenic", acel antrenament de care aminteam.

Practicarea în mod regulat a unor asemenea exerciţii conduce în scurt timp la rezultate vizibile, la performanţe cu totul spectaculoase.

Tocmai de aceea sunt recomandate în deosebit elevilor, studenţilor, tuturor celor care învaţă, studiază şi nu sunt necesare studii anume : oricine le poate lesne practica, întotdeauna, cu rezultate dintre cele mai benefice.

ORICINE ÎL POATE PRACTICA

După o asemenea ... reclamă, s-ar putea întâmpla, stimaţi cititori, ca simplitatea procedeelor aplicate să vă cam dezamăgească ; ba, chiar să vă stârnească neîncrederea. Dar şi - de ce nu ?- să vă indemne să verificaţi.

Tocmai că e atât de simplu.

Iată deci două  tehnici fosfenice  de bază, ale căror efecte nu se limitează doar la fortificarea memoriei.

a)  Este suficient să i se  imprime gândului un ritm.  Cel mai adesea, ritmul la două secunde. Folosirea unui metronom cu o bătaie pe secunda facilitează demersul. În ritmul metronomului practicantul îşi va balansa capul lateral, într-o mişcare destinsă, suplă, fără a exagera : o secundă spre dreapta ; o secundă spre stânga. Făcând aceste mişcări, el va repeta mental o frază, un cuvânt, o "mantra". Rezultatele vor fi cu mult mai rapide dacă persoana în cauză îşi va imagina un obiect care se balansează şi el ; un pendul, o floare mişcată de vânt, un ştergator de parbriz sau altceva îi vine instinctiv în minte.

b)  O altă mişcare, la fel de uşoară - balansul vertical al capului ; faţă - spate, adică. Destins, fără a forţa, mai ales la aplecarea spre spate (întrucât, presate de vertebrele cervicale, arterele vor iriga mai puţin bine creierul) ; un unghi de 45 de grade în raport cu verticala este suficient

LEGĂNAŢI-VĂ ! LEGĂNAŢI-VĂ !

Tocmai de obiceiul de a balansa pe care îl aveau în copilărie şi-au amintit persoanele despre care pomeneam la început. Acesta era... marele secret al prodigioasei lor memorii. Cu timpul , crescând, respectivii copii şi-au pierdut (sau au fost constrânşi să renunţe) la obişnuinţa de a se legăna, uimitoarea lor memorie s-a mai atenuat, dar ei  si-au păstrat unele capacităţi la un nivel peste medie.

Aşadar, întreţinerea capacităţilor mentale este efectul concret al acestor  tehnici fosfenice. Care sunt însă explicaţiile ?

CREIERUL - BINE IRIGAT, FORTIFICAT

După  cum se ştie, creierul se scaldă în lichidul cefalo-rahidian. Prin balansarea capului, lichidul irigă şi hreneşte mai bine toate părţile creierului, ceea ce conduce la o mai bună întreţinere şi fortificare a diferitelor straturi de neuroni, ca şi a tuturor celulelor creierului. Dacă adăugăm şi faptul că lichidul cefalo-rahidian are un rol important şi în înlăturarea toxinelor, se înţelege că beneficiile acestor tehnici sunt mult mai multe.

Repetarea unuia şi aceluiaşi gând îi imprimă gândului un ritm ; gândul se pune în mişcare. Ori, energia tocmai aceasta înseamnă : mişcare şi ritm. Legănarea capului produce deci o punere în mişcare a energiilor mentale, iar acestea, la rândul lor, permit accesul la forme de percepţie foarte subtile !

O EVOLUŢIE CU MULTE ÎNŢELESURI

Tehnicile fosfenice  nu au însă, menirea de a dezvolta doar parţial sau superficial individul, sporindu-i anumite capacităţi, oricât de importante, ci de a-l ajuta să acceadă repede la o nouă percepţie, nelimitată, la o înţelegere dincolo de sensurile obişnuite, fizice sau intelectuale. Se ajunge astfel la o nouă trăire, cu o influenţă hotărâtoare asupra evoluţiei individului. O nouă trăire care nu este defel scopul ultim, ci marchază doar un început.  Căci practicantul nu se limitează doar la  producerea fenomenelor,  el caută mai ales să le înţeleagă, spre a putea păşi apoi dincolo de ele. Pentru că, în spatele a tot ce poate fi perceput, oricât de înalte ar fi, după părerea noastră, respectivele fenomene, există întotdeauna altceva, mult mai înalt.

"Evoluţia"îmbracă, în acest caz, o altă semnificaţie decât cea obişnuită : cea de înţelegere şi punere în practică. Omul nu mai e astfel dependent de fenomenele ca atare ; ele nu mai sunt considerate nici un spectacol, nici recompensă. Dacă nu sunt folosite pentru a înţelege şi a înainta în cunoaştere ele nu reprezintă nimic.

INIŢIERI MAI VECHI ŞI MAI NOI

Şi totuşi, foarte eficientele şi beneficele tehnici fosfenice  nu sunt nicidecum o descoperire de ultimă oră. Ele au fost cunoscute şi folosite în toate timpurile, în toate civilizaţiile şi culturile. Aveau pe atunci un caracter iniţiatic în întregime. O iniţiere departe de a corespunde reprezentării pe care i-o dăm noi azi, ci cu sensul ei primar (latinescul "INIŢIUM" semnifică debut, început).

Suntem, în general, mai mult sau mai puţin sensibili la existenţa altor planuri, pentru simplul motiv că resimţim mai mult sau mai puţin o posibilă legătură cu o lume mai înaltă. Copiii şi tinerii o resimt, însă,, cu acurateţe. Şi suferă din cauza tăierii acestei legături, percepută ca o amputare a conştiinţei, pe care o intuiesc ca fiind mult mai vastă. În societăţi calificate adesea drept primitive, inferioare, copiii nu erau lăsaţi în afara lumii spiritului, dimpotrivă. Pe la 15 ani - perioadă optimă, din punct de vedere al receptivităţii copilului, denumită de antropologi "vârsta teribilă" - li se făcea iniţierea : punerea în contact direct cu lumea spiritului şi fenomenele ei. Prin această iniţiere, copiii puteau pătrunde uşor, fără piedici sau riscuri, în lumea aceea de care până atunci se aflau atât de departe, simţindu-se în largul lor.

O CALITATE SUPERIOARĂ A INDIVIDULUI

Or,  tehnicile fosfenice  sunt şi ele o astfel de iniţiere. Efectele purificatoare pe care le exercită asupra gândirii şi a sentimentelor omeneşti sunt reale, concrete. În plus, nu există riscul unor neplăceri sau neajunsuri în efectuarea exerciţiilor de acest fel. Individul se întoarce cu toată fiinţa sa spre gânduri şi idei elevate, aspiră sa-şi înalţe personalitatea, s-o ajute să se desprindă de orice dependenţă, să se deschidă şi să înflorească.

Strădaniile de a dezvolta  fosfenismul, punându-l la baza a tot şi a toate, urmăresc să facă să încolţească în noile generaţii, o nouă înţelegere, deschizîndu-le noi orizonturi. Ceea ce, nu-i aşa, ar fi exact acea iniţiere practicată de "primitivi", acel "INITIUM" despre care vorbesc latinii. Debutul, începutul.

TRANSMITEREA TELEPATICĂ A GÂNDIRII RITMATE

Fosfena,  asociată cu  gândul ritmat  se poate realiza fie în poziţie şezândă, fie în picioare. Atunci când se face şezând, este important să nu se stea cu spatele rezemat, spre a nu se bloca senzaţiile. Cele două persoane se pot aşeza una în spatele alteia, primitorul plasându-se în faţă. Pot sta şi faţă în faţă şi chiar una lângă alta.

Primitorul închide ochii, rămânând atent la senzaţiile şi imaginile ce pot apărea. Persoana ce induce  gândul ritmat  foloseşte un punct luminos, numit  "punctul concentrării", căruia îi dă o mişcare ritmată - orizontală, verticală, circulară, chiar o pulsaţie, ca şi variante ale acestor mişcări, care să permită diversificarea experienţelor. Este indicat ca, în acelaşi timp, să execute balansări, în sensul şi ritmul vizualizării. Cu timpul se creează o obişnuinţă, fiind suficiente mici legănări ale capului in lichidul encefalo-rahidian.

Se întâmplă uneori, ca persoana căreia i se induce  gândul ritmat  să-şi legene uşor capul sau corpul fără ca măcar să-şi dea seama.

Fiecărei fosfene trebuie să-i corespundă un gând şi o mişcare. Un nou gând presupune producerea unei alte  fosfene şi vizualizarea unei alte mişcări a  "punctului concentrării". Este esenţial ca ritmul acestei mişcări să fie regulat. Pentru dezvoltarea facultăţilor de percepţie supranormale, ritmul cel mai potrivit este cel de două secunde pentru o lansare, o secundă dus, una întors, iar pentru o mişcare rotativă - una sau două secunde, pentru fiecare tur. Aceste tehnici pot fi utilizate, de pilda,  la  "deschiderea" unor centri subtili :  se pot vizualiza  "puncte de concentrare"  pulsând la nivelul  unei   Chakre,  în ritmul de o secundă, o treime de secundă sau o şesime, corespunzătoare ritmurilor corpului omenesc şi ale elementelor naturii. Cu efecte benefice cât se poate de concrete, spectaculoase chiar.